La un fotbal

Principalul sport care l-am practicat a fost fotbalul, chiar dacă a fost la nivel de amator cu câteva tentative de liga 5, tot mi-a ocupat în mod sănătos timpul. În gimnaziu fie frig, ploaie, zăpadă, de multe ori în pauze ne jucam un meci scurt între copaci. Vacanţele de vară din sat erau în mare parte ocupate înspre seară pe terenul de fotbal, pentru 2-3 ore de alergat după minge.

Tranziţia la liceu în oraş n-a eliminat deloc această pasiune, dar s-a lovit de lipsa spaţiilor destinate pentru fotbal. Nu stiu câte oraşe se pot lăuda că au spaţii publice pentru acest sport. Fiind cazat la internat aveam acces la un teren de fotbal cu suprafaţă din beton. Primele dăţi pe acest pe teren au fost ciudate, zici că nu stiam să joc fotbal, fiind obişnuit doar pe iarbă. Cu timpul m-am obişnuit şi am intrat în formă, dar aceea suprafaţă nu era sănătoasă pentru activităţi fizice, nici măcar pentru alergat. Alternativa pentru a juca un fotbal ar fi fost alte suprafeţe din beton sau pe teren sintetic contracost.

La un moment dat într-un parc apropiat s-au construit câteva terenuri pentru baschet şi fotbal. Cele de fotbal erau defapt de minifotbal, încăpeai doar 4 persoane cu tot cu portar şi făceai doi paşi de la o poartă la alta. Deci ca pasionat practicant al fotbalului ai puţine “opţiuni publice” în Oradea.

Cu acest articol am acceptat provocarea de a susține Urban Up!, un proiect inițiat de Asociația De-a Arhitectura, care le oferă elevilor de liceu o bună oportunitate de a-și cunoaște orașul. Proiectul a fost derulat în anul 2017 în cadrul programului „Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”. Totodată, pot fi organizate ateliere și în 2018, fie în licee, în săptămâna Școala Altfel, fie ca activități ale Clubului De-A Arhitectura. Detalii găsiți pe http://www.de-a-arhitectura.ro.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *